24 March 2007

food in dubai

Salut!

Sunt deja o luna si 10 zile de cand sunt in Dubai.

Dupa cum v-am promis relatarea aceasta va fi dedicata mancarurilor pe care le-am intalnit. Desi am fost foarte surprins placut de la inceput de mancarurile de care le-am gustat, am asteptat ceva vreme ca sa imi fac o parere cat de cat realista.

O zi tipica incepe cu un mic dejun constand in cereale, corn flakes cu ciocolata calda. Nimic interesant pana aici. Totusi sunt bucuros ca micul dejun e rezolvat simplu, rapid si ieftin.

Cu pranzul e mai complicata treaba pentru ca ar fi destul de scump sa imi comand in fiecare zi mancare. Ca sa va faceti o idee, m-ar costa cam 9-10 USD. Imi permit, nu e nici o problema, dar am zis ca nu vreau sa-mi bag toti banii in stomac. Cateodata imi mai cumpar cate un sandwich sau hot dog si cu asta rezolv pranzul. Dar cateodata am noroc pt ca se organizeaza seminarii la firma la noi si atunci se comanda mancare pentru participanti. In momentul asta si eu ca tot romanul ma mai infiltrez printre ei si mai prind cate un sandwich sau doua. Cateodata se comanda prea multa mancare sau astia merg in oras sa manance si atunci mananc cat pentru 2 zile. Totusi asta e de 3-4 ori pe luna.

Pranzului inca nu i-am dat de capat. E mai complicat ca nu am nici bucatarie si nu imi pot gati.

Si vine si mult asteptata cina. Masa mea favorita. Dupa cum v-am mai scris eu stau intr-o zona unde chiriile sunt ieftine asa ca e plin de indieni, filipinezi, chinezi, afgani, pakistanezi de unde si o varietate de restaurante fiecare avand specificul sau. Oamenii fiind mai saraci traditiile se pastreza mai bine, asta reflectandu-se si in modul in care se gateste in restaurante. Cele mai multe sunt indiene, le gasesti la tot pasul. Daca iti doresti sa incerci mancaruri traditionale aici e locul potrivit. Eu ma consider norocos pt. ca mancarea e ieftina, e proaspat gatita si e si specifica fiecarei natiuni. Exact ce cautasem.

Despre restaurantul meu preferat: un coleg de apartament m-a dus acolo in prima saptamana si de la inceput am stiut ca voi lasa multi bani aici pe durata traineeshipului. Se cheama Karachi Darbar. Karachi e un oras mare din Pakistan, iar Darbar inseamna ‘curte regala’. Se serveste mancare indiana si pakistaneza in special, dar au si altele. Acuma sper ca nu va inchipuiti un restaurant luxos pentru ca nu e asa. E un restaurant pentru omu’ de rand care dupa o zi lunga vine sa manace o masa sanatoasa. Aici se manca in restaurante in mod normal...nu e ca la noi ca mergi sa mananci in oras asa de fitze, sa te vada lumea. Eu de cand am venit aici am mancat doar in oras. Poate si deaia ca bucataria nu se paote folosi...

Prima data cand am mers si m-am uitat in meniu pot spune ca m-am uitat ca mata-n calendar. Nu stiam nimik din ce era scris. Hai sa va enumar cateva mancaruri ce cu timpul am descoperit ce sunt: ‘chicken tikka’ (pui prajit la gratar), ‘mutton tikka’ (ied la gratar), hummus (un fel de sos aperitiv din boabe de susan macinate), haleem(un sos), painea e in forma de palanet si grosimea poate varia. Eu cel mai des iau ‘Roti’ care e ca si un palanet iar un alt tip de paine e ‘chapati’ care e mai apropiata ca aspect si consistenta, de o clatita. Alte mancaruri: ‘Chicken Brianni’ sau ‘Mutton Brianni’ – asta e pilav de pui sau de ied. Mai e Sikh Kebab, un fel de rulada de carne tocata, chicken sau mutton ‘masala’ – tocanita de pui, respectiv de ied. Eu cam astea le-am invatat pana acuma. Mai sunt si altele.

Cateva lucruri care le-am gasit interesante in Karachi Darbar, dar nu numai:
aici se mananca cu mana: e interesant sa vezi cum baga indienii orez fara sa se ajute de o furculita. Il si amesteca cu sosuri si devine urata treaba pt. ca se mazgalesc pe toata mana. Pt. ca se manca mult asa, oriunde mergi exista un loc unde te poti spala pe maini si poate fi diferit de baie. De asemenea chelnerii iti aduc painea cu mana si ai zice ca servirea e groaznica. Eu m-am obisnuit cu asta deja. Aici asa se procedeaza. Sper ca se spala des pa mana...

  • Imediat cum ajungi la masa esti servit cu o salata continand de obicei morcovi, varza, rosii, ceapa si o bucata de lamaie. Pe langa asta mai primesti un fel de lapte acru in care mai pun una sau doua legume
  • Intr-o seara ai ocazia sa mananci mai multe feluri de mancare pentru ca mancarea vine intr-un bol din care se serveste toata lumea punandu-si dupa preferinte cantitatea dorita in propria sa farfurie. De aici se amesteca fie cu orez fie se manaca cu Roti
  • Apa e mereu prezenta pe masa. Cateodata mancarea e prea iute asa ca beau doua pahare de apa pe nerasuflate. ...Si intotdeuna imi comand mancare fara ‘spicies’...
  • In restaurante nu am vazut gatind sau servind decat barbati.
  • Nu se mananca porc deloc, iar in loc de miei se consuma iezi. Inca nu am gasit explicatia la asta, cred ca sunt mai usor de crescut, fiind o clima mai calda.

Inainte sa pleci, nota de plata ti se aduce alaturi de un mic bol in care se gasesc seminte de chimen. Se zice ca aceste seminte favorizeaza digestia. Eu ii cred pe cuvant si iau aproape de fiecare data.

Am laut masa si in locuri mai speciale, fiecare cu specificul si traditiile ei. Am sa va dau cateva exemple:

De ziua mea am primit de la colegii de apartament, o cina cadou, la ce restaurant vreau eu. Vrand-nevrand am ajuns la un restaurant numit ‘Ibrahimi restaurant’. Primul lucru care m-a socat la intrare a fost un pitic care iti deschide usa de intrare si iti ureaza ‘bun venit’. Sper ca nu credeti ca e un pitic murdar si prost imbracat. Dincontra: avea turban, haine impodobite cu bijuterii, pantofi ingrijiti etc. (O sa incerc sa fac o poza cu el, cand mai merg). Despre mancare numa lucruri bune: era bufet suedez si aveai tot ce iti pofteste inima: aperitive, carne prajita, carne la gratar, pui, ied, orez. Nici la specialitati nu stateau rau, pakistanezul mi-a indicat o mancare, care e f. scumpa din cauza ca dintr-un ied se obtine o cantitate mica, cateva zeci de grame si care se presupune ca ar imbunatati potenta si ar reintregi fortele dupa o noapte plina de aventuri. :)) Tot de la el am aflat ca timpul necesar prepararii delicatesei este de 24 de ore, intr-un vas special sub presiune. Bineinteles ca am mancat si eu si pot confirma ca e bun, dar m-am abtinut sa mananc f. mult din acest sortiment pentru ca totusi suntem 10 baieti in apartament.... :)) La desert am avut salata de fructe si inghetata si sincer va spun ca abia am iesit din restaurant, toti jurand ca nu ne mai trebuie mancare niciodata, iar in acelasi timp fixand data pentru urmatoarea vizita aici.

Alt eveniment culinar la care am participat si care merita povestit a fost in timpul unei sarbatori indiene, care nu a fost uitata aici in Dubai. De dimineata am pornit catre o scoala generala, unde in sala de sport era amenajata o scena, sonorizare, lumini, scaune pentru auditoriu etc. Pe rand pe scena au fost dansuri traditioanale, discursuri, un fel de teatru. Cel mai mult mi-au placut costumatiile celor care apareau pe scena, fiind foarte viu colorate.



Apoi a venit timpul mesei. 2-300 de oameni trebuiau serviti in cel mai traditional stil indian. Si intradevar va pot spune ca a fost o experienta noua pentru mine cand in loc de farfurie am primit o frunza mare de bananier pe care ni s-a pus pe rand orez si vreo 10 de sosuri preparate din diferite mirodenii, majoritatea picante. Cum v-am mai spus indienii mananca cu mana, asa ca si noi in cel mai traditional si neigienic mod am inceput sa amestecam orezul cu sosurile folosindu-ne de degete, apoi sa mancam. Ne descurcam cam greu asa ca intr-un final ne-au adus si furculite, spre bucuria traineetzei din Germania care neavand incotro a trebuit si ea sa se conformeze pt. o vreme traditiilor indiene. La desert am primit un fel de orez cu lapte si daca nu ma insel sfecla razalita cu lapte, amandoua feluri avand un gust dulceag. Per total mancarea a fost buna, poate si deaia ca nu luasem micul dejun. Aa, am uitat sa va spun: mancarea era in intregime vegetariana pentru ca multi indieni nu au voie sa manance carne.



Ar fi si altele dar cred ca astea sunt cele mai reprezentative pentru modul in care mananca aici. La inceput credeam ca voi face foame aici, dar dincontra aici se mananca foarte bine, avand posibilitatea sa aleg dintr-o larga varietate. Cred ca deja am inceput sa pun bine pe mine si sa iau in greutate. Asta e...

Cam atat despre mancare acum. Va doresc pofta buna daca va indreptati catre masa!

Din Dubai, al vostru,
.dragos.



Labels: ,

Editie Speciala - Burj Dubai

Salut!

Desi v-am promis 'episoade culinare', de data asta am sa fac o exceptie pentru ca evenimentul merita relatat.

Ieri, au venit de la HQ-ul din Zurich, purtatorii de cuvant ai ABB, pentru a pregati un eveniment dedicat jurnalistilor, care va avea loc in noiembrie. Aceasta pregatire consta, printre altele in vizitarea site-urilor celebre unde ABB a furnizat sau furnizeaza echipamente.

Eh, ghiciti unde am fost!!! ...Am vizitat site-ul de constructie Burj Dubai, turnul care atunci cand va fi gata va fi cea mai inalta cladire din lume. De turn ce sa va zic? E mare! ...se construieste non-stop, inclusiv noaptea, cu o mica exceptie: vara se ia o pauza de 3 ore, pt. ca temperaturile sunt prea mari, ajung la 50 de grade Celsius.

Sa nu va inchipuiti ca muncitorii pleaca si vin de la santier. Nu! Baracile lor se afla la 50 de metri de turn. Se zice ca sclavia a fost abolita, dar cand vezi muncitorii de aici...iti schimbi parerea sau definitia sclaviei....Dar in ritmul asta turnul creste cu 3 etaje pe saptamana, pt. ca altfel nu vor completa constructia care trebuie terminata pana in 2008. Durata totala de executie e de 3 ani, pt. cel mai inalt turn din lume. Deci va inchiputi si voi ritmul in care se lucreaza.



Turnul face parte dintr-un intreg complex care contine si cel mai mare mall din lume: Dubai Mall. Pe langa acest mall mai erau alti zgarie-nori, parcari, lacuri si alte constructii adiacente. Un mic orasel de vreo 2-3 de ori mai mare decat centrul Targu-Muresului.
Tot in acest complex au construit si o cladire in care amenajarile interioare sunt ca si cele din Burj Dubai: poti vedea cum va arata un lift, un apartament si chiar panorama care o vor avea norocosii ocupanti ai apartamentului.

Alte descrieri sunt de prisos, dar eu ma simteam ca si cum as fi in nava lui Picard, in Star Trek. Incredibil ce se poate cumpara cu bani.

L-am cunoscut si pe managerul de proiect care e un tip super tare si am vizitat si sala lor de sedinte. Ca sa va faceti o imagine mai de ansamblu va pot spune ca aproape tot ce e legat de constructia turnului se afla pe site: ingineri, proiectanti, baracile muncitorilor, practic s-a construit un oras provizoriu care ii adaposteste pe toti - pe unii si noaptea.

Inca o chestie tare: chiar cand intri in santier, au acolo un banner pe care se actualizeaza zilnic numarul etajelor construite. Ieri erau pe la 72, dintr-un total de 170.

Dar ziua nu s-a incheiat. Pentru pranz am mers la un hotel, numit Kempinski ca sa vizitam facilitatile pentru conferinta de presa. Hotelul l-au deschis acu 6 luni si e un hotel business. Avantajele lui e ca se afla in acelasi complex cu Emirates Mall (cel mai mare mall din Middle East) si pista de ski indoor.(ce mai mare pista de acest gen din afara Am. de Nord).

Ce am vazut acolo...iarasi e greu de descris: lux, high-life, lume buna, design spectaculos, materiale de calitate, vedeti si in pozele de pe site. Pranzul l-am luat in cel mai mare restaurant din middle east: Sezzam, care e in incinta hotelului. Ce a fost cu adevarat spectaculos, nu a fost marimea, ci faptul ca fereastra dadea in pista de ski si partia de sanie. Asa ca noi in timp ce mancam, puteam urmari un peisaj de iarna si oamenii care se bucura de zapada. In linkul de aici se afla o poza. Pot jura ca si noi am stat la aceeasi masa. Uimitor!!!!

Mancarea si ea spectaculoasa, doar e un hotel de super-clasa. Ai de ales intre 3 tipuri de bucatarii: Steam, Bake si Flame. Eu mi-am comandat sea-food: calamari with chili si o ciorba, o consumatie de vreo 30 USD, care a fost oferita de hotel ...spre bucuria mea. ))

Asta a fost o zi plina in Dubai si ce sa mai zic decat ca: 'Oficial imi merge bine !!!' )

Din Dubai, al vostru,
.dragos.

Labels: , , , ,

alte realitati

Salut!

A venit ziua de joi aici, ultima zi de lucru din saptamana.

Dupa cum v-am mai spus unul din taskurile noastre e sa verificam hotelurile in care urmeaza sa stea angajati sau parteneri ABB.

De data aceasta a venit randul unui hotel: Radisson SAS (www.radissonsas.com). Face parte dintr-o retea mondiala, din pacate in Romania nu este...


Hotelul e situat in Media City, asta e zona unde se afla taote televiziunile si f. multe trusturi media gen: CNN, Reuters, AP etc. Vreo 500 de toate.

De cum am sosit acolo am fost intampinati de Directorul de MKT si Sales, care era neamt si de Corporate Sales Manager, care era o super tipa din Egipt. Amandoi parca erau desprinsi din cataloage de moda. Recunosc: toata intalnirea m-am holbat la tipa. Cred ca si voi daca erati in locul meu...

Am luat din nou pranzul, (de data asta sefa nu era cu noi, ci altcineva). Nu a mai fost bufet suedez dar tot am mancat pe saturate. Desigur nici de data asta nu au lipsit situatiile cele putin interesante, daca nu penibile pentru mine. Sa va povestesc:

Dupa cum stiti, cealalta traineetza e din Germania. Si ea a venit cu noi, peste tot mergem impreuna. Discutand cu cei doi manageri a aflat ca barbatul e din Germania si foarte natural au schimbat doua vorbe in germana.

Ca sa fac o mica paranteza trebuie sa va spun ca aproape peste tot unde merge e cate un neamt aproape intotdeuana intr-o poz. de management. Si la noi in firma unul sau 2 din manageri de baza sunt germani. Deci va dati seama ce usor e pentru ea sa comunice cu ei si sa se integreze. Nu ca mie mi-ar fi greu, dar e totusi altceva cand vorbesti limba ta si ai in fata un concetatean.
Tot asa discutand una si alta la masa, si eu ma prezint: zic ca sunt din Romania.

Tipa de care va ziceam ca arata beton, a zis ca e cineva, tot din Romania, care lucreaza in hotel si ca o sa-mi faca cunostinta. Nu trec 5 minute ca apare o chelnerita, pe care mi-o prezinta ca fiind din Romania. Noah facem cunostinta, schimbam doua vorbe in romaneste si atunci m-a palit si pe mine, acuma poate mai tare decat niciodata, diferenta dintre Romania si Germania.Nu m-am simtit umilit, dar atunci s-a vazut poate cel mai clar unde sunt romanii si unde sunt germanii.

Asta e diferenta dintre noi. In 60 de ani ei au ajuns de la 0 unde au ajuns. Noi inca ne luptam cu pragul saraciei...

Acuma imi dau seama de ce umbla traineetza din Germania asa cu nasul pe sus. Sincer sa fiu, are si de ce: strazile de aici sunt pline de masini germane, BMW, Mercedes, Audi, Porsche; la noi in firma se lucreaza numai dupa standardele germane care sunt recunoscute mondial, oamenii lor sunt toti in pozitii de management. Chiar are de ce...
Acuma si romanasii nostri: mai spala cate o farfurie, mai curata cate o camera, mai construiesc cate un bloc, cate un capsune ici cole.

Nu zic,sunt si exceptii, dar la nivel general asta e perceptia si imaginea care ne-o cladim in lume.
Si ca sa ne mai simtim bine: intr-o zi am fost prezentat unei persoane din firma, nimic special. Am zis ca sunt Romania etc.. Mi-a spus ca a cunoscut un roman odata si ca romanii sunt OAMENI BUNI. Nu e prima persoana care zice acelasi lucru. Pe langa asta a mai fost si cealalta tipa care a stiut de Nadia Comaneci...hai ca poate cu putin noroc si cu multa munca paote ajungem si noi undeva.

Ca si romeo: Din Dubai va saluta un ROMANAS mandru!

Al vostru,
.dragos.

PS1:Pt. traineesipul asta au aplicat 50 de persoane. Din astia toti au fost alesi 2: eu si Cirstin, din Germania. Acuma ma simt si mai bine.

PS2: Promit sa nu fac Romania de ras! Nu promit, JUR!

Labels: , , , ,

aventura continua

aventura continua cu un alt episod...

Astazi zi normala de lucru: chiar daca am pierdut primul autobuz catre job si m-am cam speriat ca nu o sa ajung la timp...pana la urma a fost okey

Ce vreau sa va povestesc e pranzul de azi: dupa cum va spuneam firma noastra organizeaza tot felul de evenimente si conferinte. Bineinteles ca aceste evenimente trebuie sa se desfasoare intr-o locatie corespunzatoare cu statutul nostru de lider in domeniu asa ca azi am mers la un hotel de 5 stele, numit Grosvenorhouse. Deci trebuie verificata locatia inainte sa faci ceva acolo... ceva normal...Am mers cu sefa mea,( care are un Mitsubishi Pajero de toate frumusetea, pe care avea grija sa-l forjeze bine), cu o prietena de-a ei, tot din firma si cu cealalta traineetza din Germania, Cirstin pe nume.

Trec peste detaliile drumului pana acolo si ajungem in fata hotelului unde numai masini de masini: S- Klasse-uri, un Lamborghini supertare, restu BMW X5. Suntem intampinati de personalul care ne deschide usa la masina, ia masina si o parcheaza si ne escorteaza pana intr-un hol. In hol o alta persoana ne asteapta, se prezinta, ne da politicos o carte de vizita...etc.etc.. De aici parca totul era intr-un vis: canapele luxoase, marmura stralucitoare, lumini discrete si elegante, trandafiri rosii...

Un lucru care mi-a trecut fulgerator prin minte a fost: "De ce naiba nu mi-am lustruit mai bine pantofii inainte sa plec de acasa???" Eh, erau OK, dar se putea sa fie perfecti...

De aici a inceput turul: prima oprire a fost la Barul 44. Cred ca va dati seama de la ce vine 44...era etajul la care se afla barul. Privelistea de acolo era incredibila. De acolo de sus puteai vedea conturul insulei in forma de palmier si in cealalta parte portul de iahturi. Era super ce sa mai...

De acolo am coborat, am vizitat salile de conferinta care iti ofera absolut orice: sonorizari, TVuri cu plasma, proiectoare...totul ultramodern.

Dar...cum era vorba de pranz [si mancarea trebuie verificata] acuma sa va zic despre pranz...am coborat la restaurant, unde bineinteles numai oameni instariti, arabi, mai cate o gagica, oameni de afaceri, numai lume buna.

Pranzul a inceput cu un aperitiv pe care ti-l configurai cum vroiai tu pentru ca era bufet suedez. Bineintales eu proaspat fiind in zona nu prea stiam ce mancaruri sunt alea, asa ca am incercat din toate care mi se pareau ca arata cat de cat cat bine. Aveau si scoici. Am vrut sa incerc pt. ca nu mai gustasem pana acum, dar cand ma gandeam eu la toate astea mi-am dat seama ca nu stiu cum se mananca: cu furculita, cu lingurita, cu mana? [dc aflati trimite-ti un mail, apropo], asa ca am zis ca nu e o idee prea buna sa ma fac de rusine acuma de la inceput cu manierele mele de balta. Dar, cand mi-am umplut farfuria am lasat manierele la o parte, ca mi-am zis ca tot mai bine e sa fii cu stomacu plin, decat un fanfaron cu stomacu gol. Noroc ca si sefa mea are un apetit asemanator cu al meu pt. ca e insarcinata in luna a 7-a sau a 8-a.

Noah si mancam aperitivul, eu normal ca m-am saturat, dupa care toata lumea se ridica de la masa. Eu, credeam ca asta e pranzul, ne ridicam si plecam. Fac 2-3 pasi si sefa imi zice sa las geanta la masa ca acum mergem sa ne luam felul principal. Va inchipuiti momentul jenant prin care am trecut...dar acuma ma intreb cati dintre voi ati luat pranzul intr-un restaurant de 5 stele, nou, in Dubai. Deci inainte sa radeti...ganditi-va ca si voi ati fost la un moment la la un inceput undeva.

Momentul penibil a trecut, a mai facut si eu o gluma...Asta e...Am mancat si felul principal, nu prea mult ca nu mai puteam, spre ghinionul meu, pt. ca si aici erau o gramada de bunatati...
Apoi a venit desertul unde din nou, nu mai stiam ce sa aleg: salata de fructe, n prajituri, torturi, tot ce iti pofteste inima. Bineinteles ca in stilul AIESECarului mereu infometat mi-am umplut farfuria. Noroc ca nici sefa mea nu era departe... Aveam si o scuza: trebuie sa le incerc pe toate, pentru ca experienta culturala sa fie completa.

La masa am fost acompaniati de o tipa simpatica, Corporate Sales manager cu care am mai palavragit una si alta. Cand a aflat ca eu sunt din Romania prima intrebare a fost, evident: Unde e Romania? Dar, spre surprinderea mea stia despre Nadia Comaneci. Eu nu am pomenit nimik cand ea a venit cu numele Nadiei. Am fost f. placut surprins.

De la masa am facut o pauza, toti, pe la baie. Si baia trebuie inspectata. Bineinteles si aici totul spectaculos, TV de 80 de cm cu plasma si acolo...Necazul a fost la robinetul de la lavoar care parea ca nu vrea sa se deschida. Avea un design, nu foarte spectaculos dar mi-a luat o vreme pana sa pot da drumul la apa.

Dar vizita nu s-a incheiat inca. Am vazut o camera simpla, ca sa va imaginati formatul: e ca si o camera dintr-un hotel de 2 stele, dar bineinteles dotarile difera.

Apoi am vizitat Penthouse-ul. Asta e la ultimul etaj, 45. Nush cum sa va spun ce am vazut aici. Covorul era atat de moale ca iti era mila sa calci pe el. Baia? Mai mare decat camera mea. 3 dormitoare, sala de conferinta, sufragerie etc. etc Era foarte mare. Luxul pe masura. Privelistea era incantatoare, si batea catre insula in forma de palmier si catre port.

Si cu asta gata turul. Am avut o mare usurare pt. ca nu a trebuit sa-mi platesc consumatia. Deja ma gandeam la postul care ar fi urmat. Eh, oricum se apropie Ramadanul.

Cam asta a fost! Trebuie sa recunosc ca sunt impreionat. Cred ca asta e un fel de pregatire pt. marea intrare in Burj-Al-Arab.

Daca vreti sa vedeti hotelul va dau adresa de web: www.grosvenorhouse-dubai.com. O sa aveti ce vedea.

Toate cele bune!

Al vostru,
.dragos.

PS1: Am fost tare invidios pe manierele pe care le avea tipa din Germania. Era foarte in largul ei, mai ales cum ea asa mai fitzoasa. O germana tipica.

PS2: Tre'sa citesc ghidul de bune maniere care il am pe undeva pe vreun CD. Pardon...Trebuie !

Labels: , , , ,